PARCUL CISMIGIU – este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin strada Ştirbei Vodă.
Adresa: Bulevardul Regina Elisabeta
PARCUL HERASTRAU – a fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha) şi este cel mai mare parc al Bucureştiului. Lacul din centrul parcului face parte din lanţul de lacuri al râului Colentina.În prezent, Parcul Herăstrău are o suprafaţă de cca 110 ha.Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăştinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. Cu această ocazie s-a pus şi problema amenajării întregii suprafeţe rămase liberă, ţinând cont şi de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf.
Adresa: Bulevardul Aviatorilor
PARCUL KISELEFF – este un parc din Bucureşti, amplasat de-o parte şi de alta a Şoselei Kiseleff în triunghiul descris de bulevardul Ion Mihalache, bulevardul Aviatorilor şi strada Ion Mincu. Parcul a fost amenajat după anul 1832, anul în care a fost construită şoseaua Kiseleff, din pădurea aflată în această parte a Bucureştiului. Arhitectul peisagist după planurile căruia a fost amenajat parcul este Wilhelm Mayer. În prezent parcul are o suprafaţă de 31.690 m². Începând cu 27 aprilie 2000 parcul a fost înfrumuseţat cu un nou monument, Monumentul Infanteriei române.
Adresa: Bulevardul Kiseleff
PARCUL TINERETULUI – este situat în partea de sud a oraşului Bucureşti, la o mică distanţă de zona denumită „Valea Plângerii”, având o suprafaţă de circa 80 ha. Amenajarea parcului a început în 1965 şi lucrările au durat până în 1974. Diferenţele mari de nivel (până la 16 m) au necesitat o modelare a terenului pentru a se putea pune în valoare oglinda lacului.
În cuprinsul parcului a fost amplasată Sala Ioan Kunst Ghermănescu (noua denumire a Sălii Polivalente), destinată unor acţiuni culturale şi competiţiilor sportive. Parcul dispune de mari suprafeţe de joacă pentru copii, spaţii de odihnă şi un debarcader cu dane pentru bărci cu rame.
Adresa: Bulevardul Tineretului
PARCUL CAROL I – parcul a fost amenajat între anii 1900-1906 după planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont şi a fost inaugurat în 1906 pentru a sărbători 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Cu această ocazie a fost organizată o expoziţie jubiliară, în care a fost prezentat şi parcul Libertăţii. Comisarul general al organizării parcului a fost omul de ştiinţă Constantin I. Istrati (1850 – 1918), profesor universitar şi academician.
Adresa: Calea Serban Voda
GRADINA BOTANICA “Dimitrie Brândză” a Universităţii din Bucureşti, numită după fondatorul ei, Dimitrie Brândză, este situată în cartierul Cotroceni. Acoperă o suprafaţă de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 m² de sere) şi are peste 10.000 specii de plante.
Prima grădină botanică din Bucureşti a fost întemeiată în 1860, de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spaţiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, un botanist român, şi de către Fuchs, un arhitect peisagist belgian. Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite şi populate, dar a fost afectată de inundaţia care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul primului război mondial, cînd a fost folosită de trupele de ocupaţie germane, şi în al doilea război mondial, cînd a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700 000 de exponate ale ierbarului au fost salvate numai 200 000 planşe. Ierbarul Grădinii Botanice din Bucureşti a ajuns din nou la circa 500 000 planşe, fiind organizat pe două mari secţiuni.
Adresa: Soseaua Cotroceni nr. 32